Versuri din folclor

   Timp.... In iluzia asta pe care intr-o nota optimista o numim viata si aici ma refer nu ca am fi morti dar a trai nu inseamna a intra in rutina de la o anumita varsta, a munci pentru visul altuia si de a trai intr-o societate in care esti liber dar te simti inchis in baza unor reguli, uneori stupide, pe care le numim legi, cel mai important asset nu este banul, ci timpul. Scriind randul anterior imi dau seama, ca intr-o definitie fara reciprocitate, ca timpul poate aduce bani dar banii nu pot aduce timp. 

  Alergand dupa bani sau alte iluzii vandute de factori negativi ce oprima evolutia noastra personala, de multe ori ajungem sa nu castigam nimic iar daca avem impresia ca nici nu am pierdut nimic pentru faptul ca am incercat, ei bine, uite ca nu e asa. Pierdem TIMP. Il pierdem oricum si oricand prin fie ce activitate, chiar si cand dormim pierdem timp, insa ce trebuie tinut cont este ca acesta trebuie investit mai degraba decat pierdut sau macar pierdut cu cap, cum s-ar zice, sa avem in final un rezultat care aduce satisfactie noua si de ce nu si celor din jur.

   Timpul te schimba. Fie ca vrei sau nu, ca inveti sau nu ceva, ca esti sau nu mai intelept, el tot aduce un rid, un fir de par alb, o prima durere de spate sau o oboseala ajunsa in simtiri mai repede decat preconizata. Ciudat este ca el merge doar intr-o singura directie si anume inainte, niciodata inapoi si desi nu ii gresim cu nimic uneori, el nu iarta pe nimeni si nimic. Ca schimbi prefixu in buletin, ca devii adult sau ingropi pe cineva drag, toate ce se intampla in jurul nostru sunt rezultate ale trecerii timpului. Ce candva eram un mici copii cu ochii mari si visatori, azi suntem adulti, parinti poate, cu servici sau fara dar avem propriile "moravuri si printipuri", caracteristici dobandite odata cu trecerea timpului.

  De cele mai multe ori timpul ia. Ia anii tineretii, oameni de langa noi, ia clipe fericite si le transforma in...nimic. Totusi aduce uneori si lucruri bune. Faptele marete se realizeaza in timp, e nevoie de 9 luni sa concepi un copil, adevarul, caci toti il cautam, in timp el ni se dezvaluie, fie ca e dulce sau dureros. Pot sa spun ca ia si imparte in acelasi...timp :))) si facem parte din el, culmea, daca stau sa ma gandesc, noi l-am creat. DAMN! 

  Timpul este darul cel mai de pret. Cand dai cuiva timp, il astepti, il rasplatesti cu cea mai mare comoara, cred eu, dupa dragoste. Dand asta, arati calitati ce contureaza propria personalitate, arati poate dragoste, intelegere, stapanire de sine, spune mai mult acest lucru decat o mie de cuvinte. Personal nu am primit de multe ori timp sau timpul dorit pentru anumite momente ale vietii si poate ca de aceasta sunt o persoana mai calculata dupa orar, incerc sa valorific orice clipa, ora, moment ce il prind in plus gestionarea cat mai eficienta a timpului a devenit unul din "hobby-urile" mele zilnice. 

  Nu am mai scris demult. Nici articole, nici versuri. Am fost ocupat sau mai bine zis, nu am avut timp, o scuza buna data fiind si tema articolului. Insa incep incet, incet, sa mi-l iau inapoi. Dorinta constanta de a-l gestiona cat de eficient si de a prioritiza lucrurile in viata de zi cu zi, ma aduc in fata laptopului asta obosit de trecerea...deja fac abuz de cuvant si las aici cateva randuri ce candva am sa le recitesc, bineinteles, cand am...da, timp. In acelasi timp, pregatesc si o noua piesa, ca ocazional, ca alt hobby, este sa mai si cant ce scriu. Ironia sortii, sau cum se zice, face de asa natura ca tema piesei este trecerea timpului si cum acesta ne afecteaza. Las mai jos versurile si in ideea ca tot blogul aceasta a inceput prin a povesti cum versurile mele s-au nascut si care este povestea lor. 

  Pentru cine are curiozitatea dar si pentru cei ce ma cunosc indeaproape, mai jos las versurile urmatoarei mele piese ce o voi urca aici cand e gata. Enjoy! 

Nu mai sunt ca alta data, mi-e dor acum de mine