"Ca e atat de frumos exprimat totul prin vibratii / Trebuie doar sa reusim sa ne conectăm unii cu altii"

0 Comments


    Stiti cum tot timpul suntem prinsi in viata asta alerta si fugitiva, de multe ori ne mananca rutina si parca la final de zi ne ingropam intr-o stare de angoasa si ne incarcam cu energii negative care ulterior ne afecteaza somnu. De ce? Suntem tot mai mecanizati, functionam ca un ceas, dupa ceas si suntem mereu in priza sa facem fata societatii coplesitoare de cele mai multe ori.

  Cautam adesea deconectare de la viata de zi cu zi, o mica portie de odihna pentru creier, o ocazie de a ne curata gandurile iar pentru unii mai indrazneti, chiar si sufletul. Totusi, credeti ca prin deconectare, putem sa atingem starea aceea de "zen" mult cautata, printr-o alta conectare? Eu cred ca da, conectarea cu natura sau cu semenii, ca parca am devenit roboti, ne ajuta sa ne purificam de energii rele si sa ne incarcam cu energie pozitiva, sa ne limpezim mintile. Daca iesitul la un suc cu prietenii cateva ore ne prinde bine, cu povesti, rasete, muzica buna, imaginati-va cat de benefica este linistea si energia data prin conectarea cu natura, prin schimbarea vibratiei proprii si rezonand mai mult cu mediul natural. 

  Desi poate parea ca sunt amator de carti SF, intr-o lume a secolului 21, exista o oaza mica cu un asemenea peisaj, undeva in Predesti, judetul Dolj, un mic hub terapeutic as putea spune, unde ai ocazia sa experimentezi unele senzatii demult uitate sau netraite vreodata. 


   La marginea unei paduri patrunse de fiorii reci de toamna, am intalnit pe Irina Gruia, o persoana calma, cu voce blanda, sotie, mama, psiholog de profesie, un om care a avut un vis si este atat de aproape sa si-l indeplineasca, motiv pentru care eu ma inclin. Irina a reusit prin dorinta, perseverenta si multa munca, sa puna pe picioare un centru de ajutorare a persoanelor afectate emotional, in speta a copiilor sau a femeilor victime ale violentei domestice. Mai multe detalii puteti afla de pe DePsi acolo unde sunt relatate detalii despre fiecare proiect iar cel despre care va vorbeam legat de violenta domestica se numeste Bataia nu este rupta din rai! 

   Asociatia Dezvoltare si Psihoterapie prin Actiune, prin proiectul Pas cu pas cresc demn, promoveaza respectarea drepturilor copilului, a imbunatatirii conditiilor desfasurarii de anchete sociale, cresterea accesului la serivicii de recuperare si reabilitare psihica a copiilor cu dizabilitati. Un alt proiect la care Irina este "complice" si la care incurajez populatia tarii, daca ii pasa de urmasi si de ce lasa in urma, sa contribuie si sa isi indrepte mai mult atentia decat la valorile promovate astazi in majoritatea timpului. Aici nu o sa dezbat mai mult dar va invit pe pagina asociatiei sa aruncati un ochi si poate, cine stie, sa oferiti voluntar un mic ajutor. 


  Legat de conectarea cu natura, ei bine, trebuie parcurs un drum, asemanator cu cel al vietii as spune, caci nimic bun nu vine cu adevarat daca tu nu il cauti cu adevarat. Alaturi de Irina, care a fost binevoitoare si ne-a arat zona, am luat la pas locul iar cu pasi timizi dar apasati am patruns in padurea cu taine ascunse. 

Peste munti si prin padure

  Fosnetul frunzelor uscate de trecerea aproape completa a lunilor de toamna cumva iti aduce aminte de copilarie, cand aveai ochii visatori, pasii nu iti mai conteneau iar ceasul vietii era de partea ta. Zgomotele naturale, ale vietatilor padurii dar si adierile ce prevestesc o iarna ce va sa vie te aduc inapoi la senzatile primordiale, la instinctele de baza si parca pentru cateva secunde, apartii naturii, din nou. 



Nu l-am strans in pumnul meu de teama sa nu il doara dar l-am admirat asemeni unui copil curios

Orele treceau dar parca nu ne pasa, nici mie si nici grupului cu care am fost in drumetie, astfel ca am patruns in ceea ce eu numesc caminul Irinei sa "rezonam mai bine" unii cu altii. 


  O sedinta de terapie prin GONG-uri oferita de Irina, care btw este GONG master daca nu ma insel, a fost cireasa de pe tort. In cele 45 de minute cu lumina stinsa, la auzul batailor si vibratiilor provocate de GONG-uri, am avut una din cele mai tari experiente terapeutice in care m-am simtit greoi, adormit, relaxat si la final, odihnit. Stiti ca in gluma se cauta pe google cum sa dormi 8 ore in 4 ore? Ei bine, nu credeam faptul ca raportandu-ne la vietile noastre, agitatia data de serviciu, cariera, zbuciumul tehnologic prin care trecem, o sa pot sa ma odihnesc in 45 de minute cat in 3 ore de stat in liniste, in pat. Am simtit cum corpul desi greoi, cu respiratie tot mai rara si scurta, sa ajunga prin conectarea la alte frecvente si rezonand cu ce este in jur, sa atinga gradul de odihna a unor cateva ore.

   


Cateva obiecte cu iz terapeutic

  Nu am fost increzator in idei privind rezonanta, frecvente, biorezonanta, integrare in absolut sau ce termeni au mai fost de-alungul anilor. Timpul insa mi-a schimbat perceptia, poate ca si varsta, modul de a privi lucrurile si de a le simti ori am avut eu pur si simplu o revelatie. 


     Suntem creaturi ale unui Dumnezeu, spun unii, sau a naturii insasi. Facem parte din natura iar asta face ca natura sa fim noi. Cum totul in jurul nostru functioneaza pe anumite frecvente, muzica vibreaza si se simte altfel pe anumite note, poate ca asa si noi, stimulati cumva asa cum si noi stimulam mediul sa ne ofere ce e mai bun, ajungem sa fim altfel, fie mai buni, fie mai calmi, mai calzi sau poate chiar si mai reci.

  Ideea este "Ca e atat de frumos exprimat totul prin vibratii / Trebuie doar sa reusim sa ne conectăm unii cu altii". Pana la urma, suntem praf de stele, nu? 



You may also like

Niciun comentariu:

Părerea fiecăruia este importantă! Acum, ai dreptul de a ţi-o exprima liber!