Versuri din folclor

    Stiu ca in ultimele zile am scris despre cu totul si cu totul altceva fata ceea ce erati obisnuiti sa vedeti aici in relatarile mele umile. Chiar si asa, acest blog nu a fost, initial, facut nici pentru degustari, nici calatorii sau mici gustari, ci mai degraba aflati scopul lui initial din titlu. Da, versurile mele, scrise de mine in nopti sau seri suferinde, mare parte in perioada adolescentei sau facultatii. In timp, treburile se schimba, oamenii insesi se schimba, asa si lucrurile s-au cam schimbat pe aici si numai numele a ramas ca amintire a ceea ce odata a fost blogul unui tanar rimar si povestea versurilor sale. 

    Sunt momente in viata cand rutina te copleseste! Mereu acelasi birou, acelasi traseu, aceleasi treburi casnice care niciodata parca nu se mai termina si acelasi tonus parca inexistent cand tragi de tine sa duci pana la capat inca o zi identica cu cea de ieri.

  Sa bei vin, pentru mine e o arta! Si cand zic ca e arta ma refer la tot procesul degustarii, de la momentul in care desfaci sticla si torni in pahar, pana la ultima inghititura pe care o iei din pahar. Un vin bun il vezi din sticla, de cele mai multe ori ochii nu te inseala. Cele ce iti intaresc convingerea sunt mirosul, aroma, aciditatea lui si aici fiecare are propriile gusturi, senzatia postgust dar si lipsa durerii de cap dupa un consum responsabil dar asta cel mai devreme observi a doua zi. 

   Am venit, am degustat si mi-a placut. Cu gandul asta am plecat de la C House, ca Verlaine din Sonet al lui Bacovia. Am avut ocazia, din nou, sa ma bucur cu paharul in mana alaturi de cei de la Vinju Mare care de data asta au adus o mica surpriza pentru noi si tot odata o premiera pentru mine dar am sa va povestesc mai tarziu.

   Vinju Mare este un oras situat in judetul Mehedinti la paralela 44-45 lat. nordica cu plantatii situate la circa 280-350m altitudine avand orientare sudica. Mai demult, zona era acoperita cu ulmi si nuci iar din acest motiv, probabil, si solurile de acolo sunt brun roscate. Precipitatiile din zona sunt echilibrate datorita apropierii fata de Dunare dar si pozitionarea langa paduri astfel ca resursele de apa sunt optime.

  Plantatiile lor se intind pe 130 de hectare de vie din care jumatate "pe alb" si jumatate "pe rosu". Una din surprizele serii, pentru mine, a fost ocazia de a degusta din gama Prince Vlad, o gama Premium ce se gaseste numai in Horeca si are o vechime de peste 20 de ani din ce am inteles. 

Seara ne-a adus in fata patru vinuri din gama Prince Vlad si anume:

Prince Vlad Chardonnay + Havarti Castello

Prince Vlad Feteasca Neagra + Cascaval Sofia Delaco

Prince Vlad Merlot + Grand Blue Delaco

Prince Vlad Cabernet Sauvignon + Grana Padano Delaco D'Exceptie

  Vinurile de la Vinju Mare au fost de-alungul timpului "decorate" cu numeroare distinctii, incepand din 1898 de la Expozitia Economica de la Bordeaux si pana in 2020 unde protagonistul a fost din gama Prince Vlad, mai exact un Merlot 2015. Ne mai fiind vorba de un vin Pelin, distinctia din partea mea s-a indreptat catre Chardonnay, un vin sec cu o aciditate rezonabila din punctul meu de vedere si cu un alcool de 12%. Cum nu mai este un secret pasiunea mea pentru vinurile albe va mentionez aici faptul ca pe langa culoarea verzuie pe care o are la o privire mai amanuntita, vinul acesta da note de stejar, este fructos, ceea ce imi place foarte mult si are echilibru intre toate componentele lui. 

  Imi plac vinurile ce se integreaza in mai toate evenimentele si mai cu toate mancarurile iar Chardonnay Prince Vlad se intelege foarte bine cu mancarurile pe baza de peste, porc, deserturi usoare cu branza, in cazul de fata cu Havarti. 

  Legat de culoare, aspect ce il mentionasem mai sus, este bine de stiut faptul ca in cazul nostru vinul avea o culoare ce batea a verzui. Daca va intrebati de ce, ar fi bine sa stiti ca aceasta culoare este data de "tineretea" vinului, adica avem de a face cu un vin nou. In cazul unui vin mai vechi, culoarea ar fi tras spre un galbui. Interesting fact de retinut pe viitor. 

  Havarti este o branza din lapte de vaca, semi-tare, daneza. Initial, era o branza cu coaja dar varianta moderna nu mai este. Are o suprafata neteda cu o crema de la pal pana la culoarea galbena, in functie de tipul ei. Aroma de unt este prezenta dar uneori se poate sa fie si picanta in soiurile mai puternice. In mod normal, se maturizeaza in trei luni iar cand branza este mai veche, devine sarata si are gust de alune. Cu vinul nostru preferat s-a inteles de minune, Havarti fiind o branza rezonabila pentru un vin alb. 

  Ultima si cea mai mare surpriza a fost un vin vechi de peste 20 de ani adus de cei de la Vinju Mare si pe care, in portii mai mici, au tinut totusi sa il imparta cu noi. Fiind un vin vechi, avem sansa sa dam de  un dop sensibil odata cu trecerea anilor si aici avem nevoie de un tirbuson special si de foarte multa atentie la desfacere. Nu am surprins momentul desfacerii sticlei insa am surprins o sticla si un pahar in toata splendoarea lor. 

Un Carbernet Sauvignon 2001 si o seara de neuitat

"Ca Edgar Poe ma reintorc spre casa

Ori ca Verlaine topit de bautura"

  A fost, pana acum, cel mai vechi vin baut de mine si pe aceasta cale le multumesc celor de la Vinju Mare pentru ocazia oferita! 

Seara noatra s-a terminat cu poza de grup iar aici multumesc lui Daniel Botea si Xaarei pentru poze si cu nerabdarea unei noi degustari. Pana data viitoare, 

NIHIL SINE VINO! 

Goana dupa "Bio"

   Cred ca in ziua de azi, fie ca ne permitem sau nu, toti suntem putin atrasi, sa nu zic acaparati, de ideea de "bio". Cumva e noul "natural". Si in majoritatea cazurilor vorbim aici de mancare. Fie ca sunt fructe sau legume, fie ca sunt preparate din carne, nu poti sa nu admiti faptul ca macar odata te-ai uitat sa vezi cat costa si varianta "bio". Din pacate, calitatea costa si ne indreptam privirea imediat spre reduceri. 

  Insa cand vine vorba de bautura, te gandesti ca dupa ce bei ceva bio, nu te doare capul. Haideti sa va povestesc si eu mica mea experienta cu vinurile bio de la Branzeturi cum se cuVin #50, eveniment organizat de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro de la deja familiarul C House Milano.

  De ce zic familiarul? Deja ne-am cuibarit destul de bine aici si cred ca vom sta o perioada buna, sper. Totul datorita mancarii, amenajarii, staff-ului dar si promptitudinea de care dau dovada. 

Domeniile Franco-Romane si vinuri bio

  Desi sunt mic pasionat de vinuri, mai ales cand vine vorba de degustat si nu ezit sa cercetez rafturile magazinelor mari incarcate cu sticle de vin, spre rusinea mea, nu auzisem pana acum de Domeniile Franco-Romane. 

  Ce am retinut si va pot spune, multumind pe aceasta cale domnului Mihai Frincu, reprezentant al Domeniilor Franco-Romane, este faptul ca totul a luat nastere in anul 2000 cand Denis Thomas, un vinificator si proprietar in regiunea Bourgogne alaturi de specialistii romani si francezi au pus bazele domeniului. Intial au fost 45 de ha. care alaturi de crama se gasesc in Dealu Mare, regiune cu climat asemanator cu cel din Bourgogne. 

   Este prima crama cu vinuri certificate bio, inca din anul 2006, anul primei certificari. Initial numele a fost Domeniul Viticol Franco-Roman. Ca si curiozitate, un proces de certificare dureaza 3 ani ( si probabil multe degustari intre timp :D ).  Nu toate vinurile insa sunt certificate bio. Poti opta si pentru varianta conventionala. Daca nu prea iti place sa stai pe acasa, hai la Sacateni in judetul Buzau si poti afla mai multe detalii despre How it's made bio. 

   Pana in prezent s-au mai adaugat 40 de ha din partea investitorilor romani care in 2020 au preluat crama, fuzionand cu Domeniile Viticole Persu-Eminescu. Azi, jumatate din suprafata este cultivata ecologic si certificata Ecocert. Brandurile de vin disponibile sunt: DFR, Vigneron, Arrogance, Rendez-Vous, Galeron.

Branzeturi cum se cuVin #50 (bio)

  Ca de fiecare data, nici o sticla de vin nu ramane neasortata cu branza ce i se cuvine. Cum alegem branza? Pai de exemplu, daca vinul este mai acid atunci branza sa fie baza. Cam atata chimie mai tin minte. Ideea este ca trebuie gasit cumva un echilibru dar si un deliciu pentru orice papila pretentioasa. 

  Ce ne-a asteptat pe masa: 

1. DFR Feteasca Alba BIO 2021 + Aperifrais

2. Vigneron Sauvignon Blanc Bio 2021 + Camembert

3. Vigneron Chardonnay Bio 2021 + Harvati Castello

4. DFR Sauvignon Blanc si Tamaioasa Romaneasca Bio 2021 + Cascaval Sofia Delaco

5. Arrogance alb demisec 2021 + Emmentaler Delaco

6. Arrogance Rose sec Bio 2021 + Irish/British Cheddar Delaco D'Exceptie

7. Vigneron Pinot Noir Barrique Bio 2018 + Grana Padano Delaco D'Exceptie

    Va dati seama, zbuciumul din sufletul meu, cand eu, mare amator de vinuri albe, a trebuit sa desemnez in mintea si paharul meu, "castigatorul" serii?

   In ordinea prezentata mai sus avem:  

Vigneron Sauvignon Blanc Bio 2021 - aciditate mai mica de 5, procentaj de alcool de 13,7%, 1,5 g de zahar iar ca arome aici gasim citrice, vita de vie si de mar golden, dupa perceptie.

Vigneron Chardonnay Bio 2021 - vin sec, usor dulceag, are cam 5-6 g de zahar iar procentajul de alcool este de 13,9%

 DFR Sauvignon Blanc si Tamaioasa Romaneasca Bio 2021 - vin usor, 7 g de zahar, aciditate 6 si procentaj de alcool de 13,5% 

Arrogance alb demisec 2021 - 13,5% alcool. 

Arrogance Rose sec Bio 2021 - un rose sec, procentaj de alcool de 13,9%, zahar 0,2g/l si aciditate undeva la 5, aproximez eu. 

Vigneron Pinot Noir Barrique Bio 2018 - vin rosu, sec, procentaj de alcool de 14,9%, un vin mai "tare". Aici disting arome de cirese si visine

  

Pasiunea mea pentru vinuri albe

  Din motive uitate demult, am inceput probabil cu un vin alb si am ramas cu prima dragoste, asta ca sa explic cumva alegerea. Insa, de data aceasta, mi-a fost greu sa ma decid care vin m-a impresionat cel mai mult. 

   Si ca sa fac cumva o departajare, am dat castigatoare Feteasca Alba Bio tinand cont de notele florale dar si de asocierea cu branza ce i s-a dat ca partenera. Am mers pe ceva usor, dupa parerea mea, desi parerile sunt impartite de la degustator la degustator. Nu sunt nici adeptul vinurilor dulci iar faptul ca acesta este un vin sec, prezinta un avantaj mare in alegerea mea. Poate si pentru faptul ca notele florale sunt persistente si ma duc cumva la gandul primaverii, o idee de prospetime. 

  Despre Aperifrais as spune ca imi place faptul ca nu incarca, fie ca o asociezi cu un vin mai greu sau nu, ea vine cumva si balanseaza daca este cazul, aduce echilibrul. Are o textura cremoasa si pentru ca este deja facuta bucatele in ambalaj, poti usor sa faci bruschete cu ele sau pur si simplu sa le mananci pe paine prajita. Inedit mi se par topingurile cu diverse condimente si ierburi care dau un gust aparte si mereu diferit prin varietatea lor.

Fun fact: o poza rara cu mine luand notite.

  Si, probabil ca am fost copil cuminte, am avut lipici la sticla. Sau, cum as prefera sa zic, am ales vinul alb apoi si el m-a ales la randu-i. 

 

Si vinul preferat

A ajuns acas' la degustat

    Dupa atatea pahare de vin, ochii ne jucau feste si parerile au fost impartite. Cert este ca nu toate raspunsurile sunt pe fundul sticlei dar pana acolo incepi sa vezi primele semne. Poate imi spuneti, fiecare, ce vedeti prin sticla din imaginea de mai jos si pana la urma, acolo sunt doua pahare? 

  

Nihil sine vino!