Am ocazia, pentru a doua oara, sa sarbatoresc alaturi de colegii mei bloggeri olteni Ziua Basarabiei! Ca si mica informatie istorica, desi orice roman patriot stie asta, Ziua Basarabiei o sarbatorim pe data de 27 Martie, ziua in care, in 1918 Romania s-a unit cu Basarabia, provincie romaneasca desprinsa de Moldova cu ani in urma.  

  Nu am stat pe ganduri cand am aflat ca alaturi vom avea si vinuri moldovenesti pe masa, asa ca am pornit cu pasi repezi spre Crama 91, unde aveam sa intalnim pe Svetlana Matvievici si Adelina Boboc alaturi de care am intrat profund in tainele vinurilor moldovenesti. 

  


Ca sa intelegeti, nu s-au scurs sticle de vin in gurile secatuite ale damnatilor dionisiaci asa cum mie mi se scurgeau ochii cu fiecare "lacrima" a unei sticle osandite sa se verse in pahar. 

  Vinurile au venit de la Chateau Vartely, o crama construita pe o stanca, mai exact o fosta cariera de piatra. Numele Vartely, in traducere, inseamna "loc pentru cetate", aceasta fiind vechea denumire a localitatii Orhei, din Republica Moldova, oras situat in partea centrala a Republicii Moldova la vreo 50 de km de capitala Chisinau. Candva, aici isi avea resedinta domnitorul Vasile Lupu. 

   Ca si companie, Chateau Vartely a devenit destul de populara si draga iar azi trimite sticle de vin in peste 25 de tari. 


O imagine de ansamblu a produselor moldovenesti spre deliciul capriciilor oltenesti

  
O sa enumar fiecare vin in parte pornind de la unul foarte popular cu un nume mai putin popular si anume 


 Totem Viorica, un vin sec alb, placut, cu o incarcatura usoara ce da arome florale de salcam la care asortam idei de pere coapte. Ca si alcool, are undeva la 13.5%. Nu mai este o surpriza faptul ca acesta a ramas favoritul meu pe tot parcursul zilei, data fiind si predilectia mea pentru vinurile albe, fie seci sau demiseci. 

  A urmat apoi:  

Totem Rose Feteasca Neagra


Inspiro Rose 
  Ca o curiozitate mica, aici la Inspiro, legenda spune ca Fata din leagan este chiar Svetlana :) 


Totem Rara Neagra


 Individo Rara Neagra + Feteasca Neagra


Cameo Saperavi


 Taraboste CS + Merlot



 si am incheiat cu Cameo Saubignon Blanc Late Harvest, ultimul venind ca si un mic desert. 

  


   Putem spune ca prima oara am "sorbit" fiecare informatie de la Svetlana pana sa cunoastem pe rand soiurile ca produse finite, in pahar. 


   Apoi am invatat cum sa ciocnim corect, tinand paharul inclinat la 45 de grade. Sunetul este mult mai pronuntat.

  Poate ca o sa ma criticati la un moment dat, acuzatia fiind aceea de a vorbi si aduce mereu in prim plan vinurile albe. Sincer sa fiu, revin cu o mica precizare dar si recomandare in acelasi timp, spre mirarea mea spun ca dupa Viorica, Taraboste m-a impresionat aproape la fel de mult si am in vedere sa il vanez prin magazilele de specialitate cu prima ocazie. 
 

  Taraboste, mai exact tarabostes, erau nobilii din societatea dacica ce aveau voie sa poarte pe cap pileus, un fel de boneta in semn de libertate individuala. Acest vin ii poarta numele, Chateau Vartely Cabernet Sauvignon & Merlor, el fiind un vin cu aer aristocrat, realizat dintr-un amestec de Cabernet Sauvignon (70%) si Merlot (30%). Este un vin rosu sec si poti simti cu usurinta taninii ce i dau un caracter astringent. 



  Si ca sa mearga vinu' bine, vorba romanului petrecaret, am "asortat" la fata locului paharele de vin cu o portie timida de cartofi si piept de pui, una din micile mele rasfaturi personale. 


  In final, pentru cine nu ma crede, am realizat performanta de a mai si participa la o mica piesa de teatru, tradusa de colegul Iulian Fira. A trebuit ca din "pacatul" vinului sa ma transpun rapid in rolul ingerului pazitor. Oi scrie versuri dar sa fiu inger... o placere! 


  Am incheiat cu celebra poza "de familie", alaturi de dragele noastre prietene Svetlana si Adelina si nu in ultimul rand, tin sa multumesc celor de la Chateau Vartely pentru micul cadou primit la final de degustare. Sper, cat de curand, sa ne revedem cu acelasi spor si cu aceeasi voie buna! 

  Nu uit sa multumesc in acelasi timp lui Daniel Botea si lui Ion Mihaescu pentru poze, mereu ma salveaza cand vine vorba de a imortaliza bine momentele. 

Va las, astept sa ne revedem cu drag pe blog, la degustari, unde este voie si nevoie. Nu uitati:

NIHIL SINE VINO! 





      Desi nu a trecut mult timp iar vremea de afara te impinge la un ceai cald mai degrba decat la o serata bahica, revin spre a va povesti despre o noua degustare, de data aceasta cu invitati noi de la un domeniu necunoscut mie pana in prezent si anume Catleya, un nou eveniment sponsorizat de catre Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro. 

 


   Sincer vorbind, niciodata nu mi-a placut un astfel de vin. Ce-i drept, nici nu am avut ocazia decat sa gust de la mine de la tara, facut de bunica. Dar cum la noi in familie cand un anume condiment sau o anume aroma se afla printre favorite, altceva nu mai simti in bautura sau mancare decat acel gust. Asa ca pentru mine pelinul a fost lasat pe lista de "asa nu". 

  Zilele trecute am luat parte la o degustare de vin. Din nou, ca sunt mare fan vin. Evenimentul, ca de fiecare data, este organizat de catre Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro. Ca si locatie, a fost tot CHouse Milano si sper sa ne acomodam o perioada destul de mare pe aici deoarece nu mi-am schimbat parerea de bine pe care mi-o formasem initial. Servirea este de calitate, pizza buna (si fara margini groase de aruncat), ai un separeu unde poti tine o degustare cum se cuvine sau pentru orice alt eveniment, ideea este ca ai putina intimitate. Ca si pozitionare nu este departe de centrul orasului iar cat despre aspectul vizual si curatenie, pai "e acolo", e de bine! 

  Revenind la vinul pelin, caci asta seara este vorba despre el, cei de la Vînju Mare au avut placerea sa ne arate, in special mie, ca vinul pelin nu este chiar asa cum credeam. Intial, am avut o mica reticenta in a participa la eveniment dar am zis ca e o buna ocazie de a incerca o alta sursa, mai profesionista si cine stie, poate m-am inselat eu initial. Deci am zis, de ce nu. 

  Vînju Mare Orevița este situata in judetul Mehedinti la paralela 44 - 45 lat. N cu plantatiile situate undeva la 280-350m altitudine cu orientare sudica. In trecut, zona era acoperita cu paduri de ulmi si nuci. Probabil din acest motiv si solurile sunt brun roscate de padure. Aici regimul de precipitatii este unul echilibrat datorita pozitionarii langa Dunare dar si langa paduri astfel ca resursele heliometrice sunt optime. 

  Plantatiile se intind astazi pe o suprafata de 133 ha organizate in 3 ferme: la Orevita (55ha), Bucura(50ha) si Nicolae Balcescu(28 ha) cu soiuri atat autohtone precum Feteasca Neagra si Tamaioasa Romaneasca dat si internationale ca Merlot, Syrah, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, etc.

  In seara cu pricina am avut ocazia de patru ori sa ma razgandesc in privinta parerii mele initiale cu urmatoarele vinuri asociate ca de obicei cu branzaturile ce li se cuvin si anume: 

  • Vin pelin alb demisec + Cascaval Sofia Delaco
  • Vin pelin rose demisec + Emmentaler Delaco
  • Vin pelin alb demidulce + Harvati Castello
  • Vin pelin rose demidulce + British Cheddar Delaco D'Exceptie
  Banuiam de cand am mirosit paharul proaspat turnat ca aveam sa ma insel grav si ca trebuia mai demult incercata si alta sursa decat cea rurala proprie. Asa ca am decis faptul ca un vin bun poate fi si un vin pelin alb demisec, caci de culoare ma mai dezic uneori dar de tarie, niciodata.

Dupa cum puteti vedea, arta!!! 

  Imi place mult vinul alb si demisec. In cazul de fata desi a fost prezent si gustul de pelin, acesta nu a fost apasator, era echilibrat, il simteai dar nu suficient cat sa ia fata gustului de vin. Ca si aciditate nu mi s-a parut foarte acid, cum spuneam, aici a fost vorba de echilibru iar in combinatie cu branza, au mers mana in mana. 

 Despre branza, aici duetul fiind format cu cascaval, pot sa spun ca este un tip de branza care isi are originea in in Sicilia desi unii ar spune ca defapt are apucaturi aromane. Cert este ca se prepara din lapte de vaca sau de oaie, casul maturat se fierbe (cam pe la 80 de grade) si se sareaza. Prin documentele tarii dateaza de undeva de pe la 1374, produs prin zonele montane ale tarii. Azi, la noi se prepara in functie de pasta si putem enumera aici cascavalul cu pasta moale, semitare si afumat. 

Asa arata cascavalul daca il rupeti. Se poate observa textura dur-cremoasa

   Acum s-a baut, pardon, s-a degustat, s-a mancat dar s-au si impartit premii. Cei de la Vînju Mare au premiat norocosii cu cate o sticla preferata. 





Si dupa ce toata lumea si-a primit premiul, am facut traditionala poza de "familie" si cu aceasta cale tin sa ii multumesc domnului Ion Mihăescu pentru poze iar mai multe momente surprinse prin obiectivul dumnealui puteti gasi aici.


  Pana data viitoare, nu uitati, NIHIL SINE VINO! 

    



    Ma stiu de mic copil un consumator de seminte. Fie ca au fost luate de pe camp, proaspete de la "mama" lor sau fie ca mai faceam cheta sa luam cateva pungi de la magazin, ele nu au lipsit niciodata din lista scurta a micilor "rontaieli" ale copilariei. 

   Azi, cand scriu aceste randuri, aproape nimic nu s-a schimbat, am pastrat predilectia pentru seminte negre fara sare si pentru ca incurajez consumul produselor "din propria curte" mereu aleg semintele Shampion mai ales cand e zi mare de meci (prietenii stiu de ce). 


Ce este Shampion?

  Pentru cine nu stie (inca), Shampion a luat nastere in 2008 ca o mica afacere din compania mama bulgareasca Bratia Pepech ltd., aici in Craiova, ca mai apoi sa se extinda usor-usor la nivel national ajungand astfel tovarasul de incredere al oricarui suporter infocat atat din fata televizorului si nu numai. Pornind de la o Dacia si un Tico, cu doar doua sortimente de seminte negre, cu sare si fara sare, ulterior s-a ajuns la un numar de 20 de angajati dar si 20 de produse, toate in egala masura la fel de atent preparate si savuroase. 

   Cheia succesului a fost in principala masura, zic eu, politica firmei de a tine legatura stransa cu clientii si de a satisface nevoile acestora astfel incat ei sa revina ulterior cu alti clienti noi. Pe locul doi, partea de markenting, caci fara el esti "mort". In 2017 Shampion a devenit partener de incredere al SCM U Craiova si ca tot ziceam ceva de suporteri aici, vedeti cum se imbina totul frumos? Un meci, o punga de seminte si de ce nu, o bere. 


Gusturi si beneficii

   Dintre cele cateva sortimente pe care am sa le enumar aici si anume semintele negre cu sare, fara sare, cele de dovleac, cu paprika, semintele pestrite dar si fara coaja, preferatele mele sunt semintele negre fara sare. Sunt putin certat cu sarea si picanteriile asa ca cele clasice au ramas pe prima treapta a preferintelor mele. Nu mai zic de proprietatile pe care semintele le au si beneficiile consumului lor pentru organism. Amintesc doar de vitamina E din semintele de dovleac, grasimile naturale sanatoase pentru organism si vreti sau nu sa credeti, ajuta si la intarirea sistemului imunitar.

  

   Acum ca mi-am expus punctul de vedere precum si cateva curiozitati, sper ca v-am convins de beneficiile consumului macar ocazional de seminte dar si de alegerea acestora din "curtea proprie", asa cum am precizat mai sus si anume semintele Shampion. 

P.S. Cred ca deschid acum o punga!!!

 


      Iata ca ma reintalnesc cu domeniul Averesti tot in cadrul unui eveniment organizat de catre Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro dar de data aceasta la C House Milano, locatie pe care nu am mai vizitat-o cred eu de ceva timp dar la care ma intorc mereu cu drag. Zic asta pentru ca am fost impresionat de pizza servita aici dar si de aspectul si organizarea locatiei. Va recomand cu drag la orice eveniment sa vizitati locatia, fie ca aveti o zi de nastere sau fie ca vreti, ca baietii, doar sa vedeti meciul.

   Revenind la vinurile noastre cele de toate zilele, cei de la Averesti nu ezita din nou sa ma impresioneze prin calitatea si consistenta vinurilor lor. Pentru cine este curios, povestea lor a inceput in sec. XIX pe vremea cand Stefan Negruzzi a pus bazele unei plantatii de 30 de ha. de vita de vie romaneasca si franceza. Ulterior s-a construit pivnita cramei cu un culoar de 150 de metri cu 5 arcade si 10 hrube secundare.

  Ca o curiozitate mica, Rene Faure, primul vinificator al cramei, a plantat soiuri frantuzesti precum Cabernet Sauvignon si Aligote pe care le-a imbinat cu Zghihara de Husi, Feteasca Regala si Alba, soiuri romanesti si totodata el a introdus pentru prima data in Romania sistemul de irigatii prin tevi, bazat pe forta gravitatiei, remarcabil pentru o tara fara curent electric.

  150 de ani mai tarziu, cei de la Averesti ne-au indulcit simturile cu cateva perechi vin-branza dupa cum urmeaza: 

1. Nativus Rose Merlot sec + Camembert Ile de France

2. Herb Busuioaca de Bohotin sec + Aperifrais Ile de France, Provence si Cote D'Azur

3. Herb Tamaioasa Romaneasca si Sauvignon Blanc demisec + Cheddar DeSenvis Delaco

4, Nativus Feteasca Neagra + Cascaval Sofia Delaco

5. Regal Cabernet Sauvignon + Gorgonzola Delaco D'Exceptie

   Probabil ca cei care ma cunosc sau au mai citit articolele mele dedicate degustarilor stiu despre afinitatea mea pentru vinurile albe care nu s-a schimbat nici dupa atatia ani desi au intervenit cat de cat si alte... "idei". 

  Dar castigatoarea serii pentru mine a fost combinatia de... 



  Ati ghicit! Tamaioasa Romaneasca si Sauvignon Blanc nu m-a dezamagit nici acum si mereu o savurez ca pe apa de izvor de la tara de cand eram copil. Fiind un vin demisec, nici tare dar nici un vin usor, consider ca satisface orice pofta, la o cina cu carne alba sau pur si simplu la o discutie amicala cu un prieten. Ca si aciditate nu este foarte sus deci nu supara papilele sensibile. Imi place foarte mult culoarea, nu stiu de ce ma duce cu gandul la cea a unui ceai dar cert este ca fac bine amandoua servite responsabil. 

   Branza pe care o vedeti insotind grandios sticlele de Tamaioasa, este o branza Cheddar, o branza produsa din lapte de vaca si provine din satul Cheddar din Somerset, S-V Angliei, Acolo, in defileul Cheddar de la marginea satului, se afla o serie de pesteri care asigurau atunci umiditatea ideala si temperatura constanta pentru maturarea branzei. Ea este o branza naturala,  relativ tare si uneori are un gust mai ascutit. Personal imi plac branzeturile tari, simt ca in combinatie cu un vin, ca in cazul de fata Tamaioasa, ti se topeste in gura. 
  
  Eu sper din tot sufletul ca v-am convins asupra alegerii unui vin bun precum cel povestit mai sus si nu uitati sa il "asortati" cu branza potrivita. Noi, la final de program, am facut ca de obicei celebra poza de grup si pe aceasta cale ii multumesc domnului Ion Mihaescu pentru o serie de fotografii profesioniste.


  Cu drag va salut si va doresc sa "degustati" o zi minunata! 


 


  Nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc ca ziua mea va incepe devreme, dis de dimineata, cap de afis pe meniul micului dejun se afla cafeaua. Ca e scurta, lunga, cu lapte sau fara, etc., nu concep sa incep o zi fara macar o mica gura de cafea. Cred ca se afla cumva in genetica omului modern, printre nevoile esentiale, mai nou si nevoia de cafea.

  Bine, acum ca orice bautura, cafeaua are particularitatile ei, proprietatile ei si mai ales metode diverse de preparare. "Ce inseamna pentru voi o cafea buna?" Aceasta a fost intrebarea cu care a debutat mica noastra degustare de cafea de la libraria Elena Farago din Craiova, intalnire la care am fost invitat de un bun om si coleg de bloggering, domnul Cristi Nedelcu. Raspunsurile la intrebarea de mai sus cu siguranta variaza in functie de personalitatea fiecarui om, cum de altfel cafeaua o vad ca pe o bautura cu personalitate. 

   Acum, banuiesc ca fiecare are acasa un ibric, fie el cat de mic si macar cateva zeci daca nu sute de grame de cafea, fie boabe, fie macinata. Ca fierbi repede apa cu cafeaua deja in ea, ca o pui la final, ca pastrezi pentru tine caimacu, fiecare a facut macar odata propria cafea. 

  Dar oare o cafea de specialitate ati avut ocazia sa degustati sau ati avut curiozitatea sa aflati mai mult dincolo de produsul finit din ceasca voastra matinala? Ei bine, domnul Gigi Corneanu, sales manager Muse Coffe ne-a facut o scurta introducere dupa care domnul Ovidiu Sodolea, manager Muse Coffe, a tinut o prezentare frumoasa despre cafeaua de specialitate si prin urmare vreau sa pasez mai departe cateva din cunostintele cu care am ramas la finalul degustarii.

  

  Nu am prins cel mai bun loc dar am avut urechile pe faza. 

   Firma Muse Coffe a fost infiintata in 2017 si se ocupa cu prajirea cafelei si vanzarea ei online. Asa ca daca vreti sa va faceti o idee despre o cafea buna si corecta, recomand cu drag. 

  In primul rand, cafeaua este o bautura obtinuta din boabe prajite si macinate de cafea. Insa ce nu cred ca stiati cu totii, eu unul nu, boabele de cafea sunt defapt semintele fructelor arborelui de cafea, cu doua mari specii de baza: Arabica si Robusta. Arabica creste mai sus fata de Robusta, 2200 pana la 2500m, Robusta care creste undeva la 900m si Arabica are un gust mai complex, este delicata si contine arome fructate dar are si o doza de aciditate. Cand vreti sa luati cafea, stiti acum spre ce sa va indreptati.

  Poate va intrebati cum facem diferenta intre Arabica si Robusta. Pai uitandu-ne la un bob sectionat, vom oberva faptul ca Arabica are o forma de S in sectiune la mijloc, in timp ce Robosta tinde spre o linie dreapta. Majoritatea ne permitem o cafea Robusta, fiind mai ieftina si avand o productivitate mai mare dar de asemenea are si mai multa cofeina si cred ca am spus tot cu asta! 

  Stiati cum se numeste coaja fructului arborelui de cafea? Cascara se numeste si se pot face diverse bauturi din ea, inclusiv ceai daca nu ma insel.

O mana de boabe pentru un mare deliciu


 
Dupa macinare aproape gata de degustare

  In mod normal urmeaza sa pui apa si gata, nu? Tineti minte aici faptul ca foarte mult conteaza apa in care faci cafeaua, nu mai zic faptul ca si prajirea in sine face sa difere cafeaua din punct de vedere al aciditatii. Ca si apa potrivita, se recomanda apa din retea filtrata. Apa de izvor, de exemplu, da un alt gust datorita a ceea ce contine, a mineralelor din ea.

  Sa nu uitam aici, totusi, de drumul pe care cafeaua il face pana in ceasca noastra cea de toate zilele. 
De la ferma de cafea ea este culeasa si procesata. Urmeaza ambalarea in saci si transportul apoi prajirea, macinarea si ca ultim pas, prepararea. Vorbind aici de o cafea de specialitate, intelegem o cafea de o calitate inalta, calitate la care se contribuie pe tot parcursul pasilor de mai sus in drumul ei catre noi si presupune indeplinirea catorva criterii de selectie a boabelor, de evaluare vizuala, de degustare si de un punctaj obtinut ca evaluare a mai multor atribute precum aciditate, aroma, gust, corp, etc.

Totul era pregatit dupa scurta lectie predata



  Mai sus urma procesul de "cupping" unde micii cunoscatori, adica noi acum, am evaluat si acordat note cafelei degustate si am dezbatut opinii si pareri intre timp. 

Si cam asa se vede la final


O poza de grup la final, toti cu ochii si zambete imbibate in cafea 

  Pot spune ca am degustat cu drag cafeaua dar si momentul, fiind o premiera pentru mine sa merg la o degustare de genu, obisnuit doar cu cele bahice dar acum am mai multe cunostinte cu care ma pot lauda si cu siguranta urmatoarele mele cafele vor fi altfel. 

  Pana la noi evenimente, pace si prietenie! 







 


   Nu doar sezonul de toamna este cel care a inceput ca din tun ci si cel al degustarilor de "minuni" dionisiace, al Sâmburestilor de data asta, eveniment sponsorizat de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro. Locatia este una cunoscuta, cumva devine aceeasi si anume Ribs House din minunata noastra Craiova.

  Ribs House este un loc prietenos, are tot ce ii trebuie fie sa te racoreasca intr-o seara de vara torida, fie sa iti incalzeasca pana si sufletul cu mancarea lor calda si atent preparata. Recomand cu incredere, mai ales tin sa dau 5 stele pentru personal deoarece mereu am fost tratat cu profesionalism.

  Punct ochit, punct lovit, am dat atacul serii cu urmatoarele combinatii de vinuri si branzeturi:

1. Sauvignon Blanc + Camembert Ile de France

2.Chardonnay + Harvati

3. Rose + Cascaval Sofia

4. Feteasca Neagra + Emmentaler Delaco

5. Merlot + Grana Padano Delaco D'Exceptie

  Stiti cum e cu vinu la mine? Am observat asta cu anii si cu degustarile, ca odata ales un vin ca si preferat, parca te insori cu el. Nu ma dezic probabil niciodata de Sauvignon Blanc, numai bun de servit la temperatura de 7-9 grade si care prin parfumul lui de livada cu note citrice, ma face sa plec cu sticle acasa. Ca si gust as zice ca are aroma de gutuie si ma duce cu gandul la tinuturile italice, nu stiu de ce. Culoarea este de galben pai, cumva estivala dupa aprecierea mea. 


  Ma uiti si acum la poza iar cu ocazia asta ii multumesc din nou lui Daniel pentru poze si simt ca in continuare am facut alegerea buna si ca merita sa mergi pe mana acestei combinatii.

  Despre domeniul Sâmburesti pot sa spun ca numele are legatura cu dealul Samburul din zona Olteniei noastre dragi, satul datand de prin sec. al XVI-lea, apartinand familiei Rudeanu. Aici solul este numai bun pentru vie, prin bogatia mineralelor dar si a bolovanilor cu textura luto-nisipoasa care tin caldura si o emana noaptea astfel ca strugurele poate sa isi coaca zaharu. 

   Branza lui, Camembert este o branza franceza cu pasta moale si crusta de mucegai avand forma rotunda, de culoare alba si care se prepara din lapte de vaca. Este considerata ca fiind simbolul patrimoniului gastronimic si stereotip al Frantei ca si celebra bagheta a lor de paine.

   Ca si metoda de fabricatie, in general, se prepara astfel: laptele este coagulat prin adaugarea unui cheag. Laptele crud este folosit numai pentru camembert-ul din Normandia dar ceilalti producatori pot utiliza lapte microfiltrat, tratat termic sau pasteurizat. Laptele inchegat este taiat, pus in forme si scurs. Ciuperca este aplicata prin pulverizare. Mucegaiul acesta este motivul pentru care vedem acea crusta alba caracteristica a camembertu-ului. Branza sta la maturat intre 4 si 12 saptamani.



  Am ras(nu prea se vede aici dar va rog sa ma credeti), am glumit, am mancat si dupa ce am ciocnit pahare pana tarziu, am trecut la extragerile traditionale. 



  Bineinteles ca iar nu am avut noroc dar sper ca la urmatoarele sa fiu inspirat iar mana mea sa fie aurita precum papilele mele nesatule. 



  La final, desigur, poza de grup cu one big happy drinking family :D

  Sa auzim de bine iar ca mic spoiler in urmatorul articol voi vorbi tot din perspectiva degustatorului doar ca schimbam putin registrul si... o sa vedeti. Toate cele bune! HAC!