Versuri din folclor

  Acum ceva ani, poetii mureau de foame. Cel putin aia mai "cunoscuti", asa ca mine. Dar azi vad ca lucrurile s-au mai schimbat si desi nu primesc bani, ca nu caut sa fac avere din asta, totusi viata mai imi rasplateste, putin asa, micul meu talent de a scrie versuri. Mai primesc un feedback pozitiv, un zambet de satisfactie de la muza mea (Lujynul) cand isi aduce aminte cu drag versurile dedicate acesteia, o privire din coltul ochiului de la o persoana poate timida, etc. Oricum, datorita lor, eu inca mai scriu si mai nou, pe unele le si cant dar asta e alta poveste.

  Destula palavrageala. Hai sa va povestesc despre o persoana minunata pe care am cunoscut-o la un blogmeet in urma cu cateva luni. O cheama Andreea. Bai nu stiu cum sa zic, caci imi este greu sa ma exprim deoarece uneori ce vezi perfect, nu poti descrie perfect. Nu pot decat sa o caracterizez printr-un singur cuvant: MINUNATA! Are ceva, un fel de "ja ne se coa" care nici nu te intriga prea mult dar iti trezeste intentia suficient de mult cat sa vrei sa intrii putin in lumea ei. Ei bine, asa am facut si eu. Si da, am uitat sa va spun, Andreea este tehnician maseur si are niste maini...numai bune de facut sarmale! De ce sarmale? Pentru ca le iubesc, punct!


  A urmat ca intr-o zi sa merg la ea la cabinetul situat pe strada Crisului, nr.19 si sa ma bucur de o "framantare" a corpului meu osteoporotic si sa ma relaxez dupa o zi de munca. Initial, cand am intrat in cabinet, am zis ca ma integrez in absolut. Lumina obscura, placuta la ochiu meu sensibil, muzica ambientala relaxanta, un ceai bun de ghimbir si hai pe treaba. Dupa aproxiamtiv o ora, m-am ridicat de pe masa de masaj parca renascut si cu mintea limpede. Nu va descriu experienta din timpul masajului aici, ca cine stie ce intelegeti voi, perversi mici, insa o voi spune in randurile urmatoare pentru ca i-am promis Andreei ca versurile mele vor lua cuvantul in urma DARmasajului. Asa ca, iubitori de lirica si relaxare, va pun aceste versuri la inaintare. Enjoy!