Versuri din folclor

    Astazi schimbam registrul si abordam alt gen de versuri, cica unele mai siropoase. Dar intai sa va spun cum au luat nastere aceste minunate randuri, zic eu, genul ala de versuri care in momentul de fata imi e greu sa mai scriu. Nu mai tin minte exact cand, dar acum ceva timp, prin secta noastra de tineret (asa ii zic eu ONG-ului in care inca mai sunt membru) era o fata de peste Prut de care mie imi placea. Era micuta, avea trasaturi fine, gusturi cizelate si parea ca nu era orice gen de fata. HMMMMMMM, suspect de ok, dar sub influenta hormonului am actionat mai departe. Am cunoscut-o si pe prietena ei, tot de peste Prut, fata la fel de ok, dar retina mea era numai pe acest mic ghiocel, care aparent rasarise in gradina vietii mele. Si ce nu face amaratul atunci cand ii place de o fata? Ceai cald, mers la teatru (AHHHH, teatru!), cauta pe YT melodiile ei preferate etc.. Lucrurile pareau ca merg ok, sau cel putin asa credeam eu...(FRAIERE!!! zice dracusorul la ureche). Se apropia vacanta de iarna si ea a trebuit sa plece acasa in R.M. asa ca nu mai aveam cum sa ne vedem. Eu ma tot gandeam la ea si tot incercam sa o contactez pe internet, macar sa vorbesc cu ea si sa imi hranesc "glanda oculara" cu imaginea ei angelica. Intr-o seara, nu stiu ce dracu' m-a apucat, ca am vazut-o online pe internet si am incercat sa vorbesc cu ea. Era cam ocupata. Atunci am avut "un scurt" la cap si m-am gandit ca as impresiona fiinta estrogenica cu o poezie. Ca am procedat corect sau nu, asta puteti si voi sa va dati cu parerea. Am framantat eu niste versuri, le-am copt bine, parca faceam cornulete pentru scolari si am scos o poezie pe care i-am trimis-o seara urmatoare pe Skype. Dupa vreo cateva minute in care ma gandeam "Ba vere, asa naspa o facui? Ok, astept block, ignore si MARK AS SPAM". Sa fim seriosi...Cine dracu' crede in povestile alea cu final fericit in care tipa se lasa induplecata de niste randuri scrise in cateva minute? Nu ca ma asteptam la ceva magnific, dar macar sa spuna ca i-a placut ceea ce i-am scris, ca e frumos in.... . :). Nu ma interesa atat de mult raspunsul ei, cat aprecierea pentru poezia pe care i-o scrisesem. Siiiiii raspunsul ei a fost: "Noapte buna, Costi!" Ramasesem.... fata de poker. Poate ca ma considerati naiv, sau bleg, dar na, am avut ce invata si din asta. Daca sunteti curiosi sa vedeti ce i-am scris fetei, cititi versurile de mai jos.